Relieful şi vegetaţia

Forme de relief

 

Carpaţii Apuseni au pe teritoriul Judeţului Arad două din ramificaţile lor vestice:Munţii Zărand si Munţii  Codru-Moma,între care se află amplasată depresiunea Zărand-Gurahonţ-Hălmagiu.Depresiunea Zărand-Gurahonţ-Hălmagiu,larg deschisă catre câmpiile joase din Vest ,este cuprinsă intre culmile Zărand in sud si Codrul-Moma in nord.

Muntele Găina , situat doar parţial pe teritoriul judeţului,are aspectul unui promotoriu format din roci cristaline si sedimentare ( gresii,marno-calcare),ce culminează in Vârful Găina ( 1486 m ) cel mai inalt punct al judeţului .

Depresiunea Hălmagiu , legată mai mult cu depresiunile Brad ( pe Crisul Alb ) si Beiuş (peste saua de la Groşi) reprezintă o individualitate geografică bine marcată in peisaj.

 

Resurse de sol

 

Resurse naturale ale solului :minereuri complexe, calcare , diorite,diatomite,fier.

La Luncsoara:plumb,pirita,cupru diseminat;la Sîrbi plumb.

Grandodiorite,zăcaminte in conservare la Vajdogi amplasare : la cca. 4 km nord de Hălmagel, caracteristici calitative :bun pentru lucrări de drumuri,piatră bruta si spartă .

Argile comune:zacaminte in exploatare laTîrnaviţa,amplasament in localitate ,caracteristici calitative :pentru olarit , perspective atelier unic de prelucrare.

Balastiera :Hălmagel ,pietrişuri si nisipuri, amplasament la 1 km sud de localitate .

Caracteristici calitative :bun pentru lucrări de drumuri si betoane.

 

Flora şi Fauna

Vegetaţia este etajată pe verticală, de la goluri alpine, la păduri de rasinoase si foioase care alternează cu fâneţe in care predomina gramineele.
In locurile pietroase por fi văzute tufe de ienupar, smardar, scorus, colilia, negara, paiuşul, peliniţa, afine si coacaze de munte, licheni roz, gălbui-aurii sau albiciosi.
In pădurile de raşinoase predomină molidul si pinul.
In pădurile de foioase se pot intâlni:fagul, carpenul, frasinul, paltinul, arţarul, sângerul, teiul, razleţ gorunul, tisa si castanul sălbatic.
Vegetaţia ierboasă este caracterizată de floarea paştilor, leurda, brebenei, vânarita , şoparliţa măcrişul iepurelui, lopăţeaua, margareta, săbiuta, bujorul sălbatic, ochiul boului, piciorul cocoşului, degetarul, fragul .In poienile din zonele carstice se pot intâlni pâlcuri de arbuşti de alun, corn, porumbar cu ghimpi, zmeurişuri, mure, păducel si maceş. In zona izvoarelor, a văilor si locurile mlăştinoase se intâlnesc floarea de nu-mă-uita, broasca apei, bumbăcarita, brustur si coada calului, salcia, răchita, arinul si plopul.
Ciupercile intalnite sunt: gălbiori, urechiuşe, mănătărci, cineciori şi ciuperci de balegar.

Rezervaţia “Arboretele de fag de la Râul Mic” , in suprafata de 165.6 ha situată pe raza comunei Hălmagel ,satul Luncşoara cuprinde arborete de fag provenit din sămanţa prin regenare naturală, vârsta arborilor fiind de 110-150 ani , cu diametre de 30-60 cm si inălţimi de 32-36 m . Arboretele este incadrat in tipul de pădure “faget normal cu flora de mull” .Arboretele vegetează pe pante de 37 grade si impresionează prin inălţime si diametrul arborilor , calitatea lemnului , cat si vigoare de vegetaţie.Constutuie cel mai valoros arborete de fag din judeţ , păstrarea lor in cadrul zonelor protejate impunandu-se datorita interesului ştiinţific . Aceste arborete reprezintă totodata si rezervaţii de seminţe , fiind incadrate la “păduri seculare” excluzandu-se de la exploatări de masă lemnoasaă, fiind permise doar lucrări speciale de conservare .